Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deși a slăbit în termeni nominali față de euro și a fost înconjurat de o aversiune extremă și de predicții negative la început de an, leul românesc a păstrat o depreciere moderată până la final de 2019, iar diferențialul de dobândă pozitiv a transformat pozițiile pe moneda națională în pariu câștigător pentru anul în curs. Un studiu de caz pe un portofoliu în marjă arată că slăbirea leului a fost surmontată de randamentele superioare oferite de piața dobânzilor din România.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, marți, la audierile din Parlament pentru un nou mandat la conducerea băncii centrale, că anul acesta România nu va mai fi campioana inflației în UE, estimând că Ungaria va avea cea mai mare inflație. Isărescu i-a liniștit totodată pe parlamentari susținând că euro nu va ajunge la o rată de schimb de 5 lei și respingând teoria unei crize financiar-economice iminente.
Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.
Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate în februarie, lucru ce s-a văzut în creșterea dobânzilor din piața monetară. BNR n-a ținut nicio operațiune de injecție de lichiditate luna trecută, în contextul presiunilor pe cursul de schimb, astfel că băncile au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă mai mare, cea mai mare sumă după ianuarie 2013, conform datelor analizate de Profit.ro.
Banca Națională a României a atras 4,3 miliarde de lei de la 20 de bănci printr-o operațiune depo la dobânda de politică monetară. Suma este în scădere față de săptămâna trecută, când băncile au plasat la BNR 12,9 miliarde de lei, ceea ce indică mai multă prudență în piață și o lichiditate mai restrânsă înainte de noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii, arată analiștii.
Banca Națională a României a vândut 1 miliard de euro din rezerva valutară în iunie pentru a proteja leul, potrivit estimărilor ING Bank. În luna mai, BNR cheltuise alte circa 1,5 miliarde de euro.
Puseu de slăbire accelerat al leului în piața interbancară, unde cotația euro/leu a ajuns în zona de 4,65 lei pentru un euro, un nou record după cel din vara anului 2012, marcat atunci în contextul turbulențelor politice legate de suspendarea președintelui Traian Băsescu. Banca Națională a României a anunțat cursul oficial la 4,6390 lei pentru un euro, nivel cu 1,11 bani peste referință.
Condițiile de lichiditate din piață s-au strâns în ultima perioadă, ceea ce a dus la creșterea ratelor de dobândă. Principalele surse de stres în piață vin din execuția bugetară debalansată, dividendele speciale plătite de companiile de stat și intervenția Băncii Naționale a României în piața valutară pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, pentru care a cheltuit din rezervă până la un miliard de euro, estimează analiștii ING Bank.
Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară în ședința de Consiliul de astăzi. Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit despre normalizarea politicii monetare, prin aducerea dobânzilor din piață mai strâns în jurul dobânzii cheie. Decizia trebuie să vină la momentul potrivit, spune Isărescu, pentru a evita intrările de capital speculativ.
Riscul unor intrări de capitaluri speculative și al aprecierii nesustenabile a leului ar putea determina BNR să amâne o decizie pentru îngustarea ecartului dintre dobânzile din piață comparativ cu rata de politică monetară, deși, pe termen scurt, situația clienților cu credite în valută s-ar îmbunătăți, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR spune că, în contextul integrării europene și a libertății de circulație a forței de muncă, niciun guvern nu va putea evita majorarea salariilor. Riscul de macrostabilitate vine mai degrabă din relaxarea fiscală exagerată. Majorarea salariului minim la 1.250 de lei începând cu 1 mai nu este percepută la BNR ca un factor de dezechilibru pentru economie.
Cursul de schimb ar putea rămâne stabil și în 2016, dacă problemele externe care se conturează deja nu vor fi potențate de probleme interne, care să afecteze situația macroeconomică, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Majoritatea covârșitoare a firmelor cu credite în dolari la băncile românești nu au acoperire împotriva riscului de curs de schimb, arată BNR în Raportul asupra stabilității financiare pe 2015, putând avea dificultăți la plata datoriilor în cazul aprecierii dolarului față de leu.